Osul sfenoid (os sphenoidale) este unul impar, situat in partea mijlocie a bazei craniului, constituit din corp, 2 aripi mici, 2 aripi mari si 2 apofize pterigoidiene.



Corpul (corpus) are forma aproximativ cuboidala, cu 6 fete: superioara, inferioara, anterioara, posterioara si 2 laterale. In interiorul corpului se afla 2 cavitati numite sinusuri sfenoidale (sinus sphenoidalis), despartite printr-o lama osoasa-septul sinusului sfenoidal (septum sinus sphenoidalis). Fiecare sinus prin orificiul sinusului sfenoidal (apertura sinus sphenoidalis) se deschide in meatul nazal superior. Pe fata superioara a corpului se afla seaua turceasca (sella turcica) in centrul careia se determina o depresiune numita fosa hipofizara (fosa hypophysialis) care gazduieste  hipofiza. Limita posterioara a acestei fose este reprezentata de o creasta-dorsum sellae, iar limita anterioara determina tuberculul seii turcesti (tuberculum sellae). Anterior acestuia se gaseste santul chiasmatic (sulcus prechiasmatis), ce continua antero-lateral cu canalele optice. Pe fetele laterale se afla santul carotic (sulcus caroticus). Pe linia mediana a fetei anterioare se afla creasta sfenoidala (crista sphenoidalis), ce formeaza o mica parte a septului  nazal si articuleaza cu marginea posterioara a lamei perpendiculare a etmoidului.

Aripile mici (ala minor) se indreapta lateral de la partea superioara si anterioara a corpului sfenoidal prin 2 radacini, ce delimiteaza canalul optic (canalis opticus) prin care trece nervul optic si artera oftalmica. Spatiul dintre aripile mari si mici se numeste fisura orbitala superioara (fissura orbitalis superior), prin care trec nervii oculomotor, trohlear, abducens si nervul oftalmic (1 ramura a nervului trigemen).

Aripile mari (ala major) se desprind de pe fetele laterale ale corpului sfenoidal. Ele participa la formarea fosei craniene mijlocii, orbitelor, fosei pterigopalatine, fosei temporale si infratemporale. La baza lor se gasesc 3 orificii (antero-posterior): orificiul rotund (foramen rotundum) prin care trece ramura a 2 a nervului trigemen; orificiul oval (foramne ovale) pentru ramura a 3-a a nervului trigemen; orificiul spinos (foramen spinosum) pentru artera meningiala medie.
Fetele aripii mari:
- cerebrala (facies cerebralis) - se observa impresiuni digitale, proeminente cerebrale si santuri arteriale.
- orbitala (faciesa orbitalis) - este o parte componenta a peretelui lateral al orbitei si formeaza limita inferioara a fisurii orbitale superioare.
- temporala (facies temporalis) - este impartita in 2 parti inegale (prin crista infratemporala): partea superioara mai mare, ce intra in componenta fosei temporale si partea inferioara,  mai mica,  ce formeaza peetele superior al fosei infratemporale.
- maxilara (facies maxillaris) - formeaza partial peretele posterior al fosei pterigopalatine, pe ea se afla orificiul rotund.

Apofizele pterigoide (processus pteryogoideus) sunt 2 proeminte pe fata inferioara a corpului osos sfenoid, baza carora este penetrata de canalul pterigoid (canalis pteryogoideus). Orificiul anterior al acestui canal se deschide in fosa pterigopalatina. Apofizele sunt constituite din 2 lamele- mediala si laterala, intre care se afla fosa pterigoida (fossa pterygoidea). Pe marginea anterioara trece santul pterigopalatin (sulcus pterygopalatinus).





Osul etmoid (os ethmoidale) este un os impar care apartine atit bazei craniului cit si craniului visceral , luind parte la formarea cavitatii nazale si a orbitelor. El este alcatuit din lama perpendiculara, lama cribroasa si labirintele etmoidale.


Lama perpendiculara (lamina perpendicularis) este constituita din 2 portiuni;
 - superioara, situata deasupra lamei ciuruite numita creasta cocosului (crista gali);
 - inferioara, situata sub lama ciuruita ce participa la formarea partii superioare a septului nazal..

Lama cribroasa (lamina cribrosa) este situata in incizura etmoidala a frontalului, strabatuta de numeroase orificii, prin care din cavitatea nazala trec in cavitatea craniului nervii olfactivi.
De o parte si de alta a lamei perpendiculare se afla labirintul etmoidal (labyrinthus ethmoidalis) constituit din sinusiri etmoidale cu pereti subtiri (celullae ethmoidales) care comunica intre ele si cu cavitatea nazala. Topografic Celulele etmoidale sunt grupate in: anterioare si mijlocii (se deschid in meatul nazal mijlociu) si posterioare (se deschid in meatul nazal superior). De partile laterale labitrintele etmoide sunt acoperite de o lama fina care intra in componenta peretelui medial al orbitei - lamela orbitala (lamina orbitalis).
Pe fata mediala a labirintului se evidentiaza 2 lamele numite cornetul nazal superior (concha nasalis superior) si cornetul nazal mediu (concha nasalis media). Intre ele exista un spatiu ingust numit meatul nazal superior (meatus nasi superior), sub care se afla cornetul nasal mediu (meatus nasi medialis) in care proemineaza bula etmoida ( una dintre cele mai voluminoase alveole ale labirintului etmoid). Antero-inferior de ea se gaseste hiatul semilunar care impreuna cu cornetul nazal inferior si maxila formeaza infundibulul etmoidal, prin care sinusul frontal comunica cu meatul nazal mediu.